EcoPicknic 2008 s-a incheiat. La final : 2 luni de organizare,2600 kg deseuri adunate si evacuate cu elicopterul( sponsorizare foarte generoasa din partea domnului ROMEO DUNCA care ne-a pus la dispozitie elicopterul), 40 de voluntari implicati, o asociatia care ne-a oferit sprijin( ASOCIATIA SALVATORILOR MONTANI SIBIU) si DIRECTIA JUDETEANA DE TINERET SIBIU care ne-a finantat proiectul alaturi de multi alti sponsori care au binevoit a ne ajuta. Prin urmare un proiect care si-a atins scopul si a realizat ce si-a propus. In speranta ca pe viitor astfel de initiative vor lua amploare nu avem altceva de zis decat ca ne vedem la anul la Podragu sau la Suru pentru etapa a treia a proiectulului. Si cine doreste sa se alature initiativei nostre ca voluntar, sponsor sau organizator sa nu ezite sa ne contacteze...la mai mare :)

Ecopicnic 2008

Descrierea proiectului :

Proiectul ECO PICNIC, proiect de mediu si educatie prin sport si activitati in aer liber, se va desfasura in Muntii Fagaras la refugiul Balea Lac si Refugiul Caltun pe o durata de 9 luni incepand din 15 ianuarie 2008. Initiativa contribuie la procesul de educatie al tinerilor si vizeaza in special amplificarea gradului de constientizare cu privire la problemele de mediu. In cadrul proiectului va fi alcatuita o echipa de 30 de tineri participanti care vor fi implicati activ in etapele de pregatire, derulare si evaluare a proiectului. Proiectul va include activitati in aer liber ca orientarea in teren, alpinismul, colectarea selectiva a deseurilor precum si sesiuni de informare.Actiunea are ca scop pe langa educatia nonformala si evacuarea unei cantitati considerabile de deseuri promovarea activitatilor in aer liber si a muntiilor Fagaras. Activitatea depusa de tineri in cadrul proiectului este una de voluntariat.Având în vedere antropizarea tot mai ridicată si efectele acesteia asupra mediului înconjurător, proiectul nostru vine ca o soluţie la problemele ce se regăsesc în Munţii Făgăraş : lipsa educaţiei ecologice, poluarea excesivă, lipsa de panouri informative. Proiectul îşi propune să rezolve aceste probleme şi să tragă un semnal de alarmă asupra efectelor pe termen scurt şi lung ale poluării.. Durata de implementare a proiectului este de două săptămâni cu tabăra de bază in Bâlea Lac. Prin desfăşurarea acestui proiect se doreşte sensibilizarea publicului larg, dar şi a autorităţilor locale, a instituţiilor, faţă de nevoia participării continue la educaţie, întrucât numai printr-o cultură a invatarii pot fi valorificate oportunitatile de dezvoltare personala a tinerilor, precum si calitatea de cetatean european activ si responsabil.

Scopul proiectului :

Proiectul are drept scop declarat crearea unui precedent astfel incât viitoarele proiecte să aibă o mai bună susţinere din partea autoritaţilor publice şi nu numai.De asemenea proiectul nostru trage un semnal de alarmă asupra problemei nr.1 a planetei: poluarea.

Totodată strângerea deşeurilor de către tineri care conştientizează problemele mediului este un punct forte al proiectului care vrea să fie un exemplu pentru noua generaţie.

În contextul în care Munţii Făgăraş sunt unii dintre cei mai umblaţi şi spectaculoşi munţi din România proiectul va avea o vizibilitate foarte mare şi va beneficia de o reclamă pe măsură.

Obiective :

-promovarea iniţiativelor tinerilor
-o mai bună conştientizare şi informare asupra problemelor de mediu
-promovarea munţiilor Făgăras
-implicarea oamenilor de afaceri in probleme de mediu
-colaborarea cu comunitatea locala
-instruirea tinerilor care vor multiplica informatiile primite

Asociatia Salvatorilor Montani Sibiu

Asociatia Salvatorilor Montani Sibiu s-a infiintat in anul 1993 ca si organizatie profesionala, independenta, apolitica. Activitatea asociatiei este desfasurata de catre membrii-voluntari ai acesteia. Asociatia desfasoara activitati turistice, sportive, culturale si de alta natura prin care sa asigure o gama de servicii in zona montana( patrulare a principalelor zone turistice, salvarea montana, informatii cu privire la trasee, avertizari si sfaturi). De asemenea colaboreaza cu organizatii, societati comerciale sau cu persoane particulare din tara sau strainatate in vederea imbunatatirii activitatii proprii. Sprijina initiativele de tineret prin sprijinul pe care il acorda. Asociatia a organizat numeroase activitati de tineret cum ar fi :concursuri pregatire-ski Balea si Negoiu, orientare turistica, scoli de iarna Everest (avand ca scop insusirea cunostiintelor necesare mersului pe munte si alpinismului, educarea si instruirea tinerilor in spiritul protejarii naturii, dezvoltarea spiritului de echipa).

Comunicat de presã - 18.07.2008

O mânã de studenţi şi elevi şi-a propus, cu ajutorul Asociaţiei Salvatorilor Montani din Sibiu (ASMS), sã colecteze deşeuri în mod ecologic şi sã atragã atenţia asupra pãstrãrii unui mediu curat în zona montanã din ţara noastrã.

Munţii Fãgãraş, cei mai înalţi munţi ai României, sunt o zonã turisticã principalã a ţãrii. Sunt strãbãtuţi de o mulţime de trasee pe care se află numeroase lacuri glaciare: Capra (aflat la o altitudine de 2241 m), Bâlea (2043 m), Cãlţun (2135 m) şi Avrig (2010 m). Aceaste lacuri reprezintã obiective turistice de o rarã frumuseţe în ţara noastrã, însã sunt deteriorate de deşeurile aruncate în apa şi pe malul lor.

Unii aşa numiţi “turişti” trec cu nepãsare pe lângã acestea, adãugând chiar la acest peisaj deplorabil alte conserve, sticle şi pet-uri. Aceste mormane de deşeuri creeazã o imagine lamentabilã monumentelor naturii şi dãuneazã mult florei şi faunei.

Acţiunea de ecologizare a fost pornitã anul trecut, când un grup de 25 de tineri voluntari a colectat deşeuri de la lacurile glaciare Bâlea şi Capra. Voluntarii au petrecut o sãptãmânã la Bâlea Lac, unde au fost iniţiaţi în desfãşurarea acestor activitãţi în siguranţã, într-un mediu cu acces mai dificil (lacurile Capra, Avrig, Cãlţun) şi schimbãri meteorologice bruşte. De asemenea, organizatorii au petrecut o sãptãmânã cu un grup de voluntari, membrii ai Asociaţiei “Ecouri Verzi” din Cluj-Napoca, la lacul Avrig, unde transportul deşeurilor adunate (circa 450 kg) şi separate ecologic a fost realizat de voluntarii înseşi pe un traseu de 7 ore. Finalitatea proiectului constã într-o zonã montană mai curatã şi tineri educaţi în a o pãstra astfel.

În locurile ecologizate vor fi instalate panouri şi bannere informative despre acţiunea de curăţare şi despre frumuseţile munţilor noştri.

Acţiunea de anul acesta va începe pe data de 24 iulie, când un grup de 40 de voluntari va urca la lacul Cãlţun (traseu de 4 ore de la Bâlea Lac) pentru a aduna aproximativ 6 tone de gunoi. Proiectul este desfãşurat de ASMS şi susţinut de Direcţia Judeţeanã de Tineret şi alte firme din judeţul Sibiu, care au donat fonduri pentru aceastã acţiune. Deşeurile vor fi colectate cu ajutorul unui elicopter pus la dispoziţie în mod gratuit de Romeo Dunca. Voluntarii vor veni din mai multe colţuri ale ţãrii, şi anume din Sibiu, elevi ai Colegiului Naţional “Samuel von Brukenthal”, dar şi ai altor câtorva licee, din Cluj-Napoca, membrii Asociaţiei “Ecouri Verzi” şi un grup din Bucureşti.

Deşeurile abandonate în aceste minunate obiective turistice montane variazã de la sticlã, plastic, la conserve de tablã şi ţesãturi din nailon sau alte materiale. Acestea au o vârstã de descompunere foarte mare. Banalele coji de lãmâie şi banane, care sunt considerate biodegradabile, au nevoie de pânã la 2 ani sã se descompunã, din cauza chimicalelor injectate în coaja lor pentru a le menţine proaspete. Mucurile de ţigarã au nevoie de 1-5 ani pentru descompunere. Nu le aruncaţi în vârful muntelui, pãstraţi-le într-o cutie şi aruncaţi-le la primul coş. Pet-urile au o vârstã de descompunere nedefinitã. Ele pot fi presate şi cãrate foarte uşor pânã la urmãtorul coş de gunoi. Ţesãturile din nailon se descompun în aproximativ 30-40 de ani. Bucãţile din echipamente rupte pot fi duse mai departe cu uşurinţã şi nu trebuie abandonate în naturã. Conservele din tablã se descompun în circa 50 de ani. De la lacul Avrig au fost adunate mii de astfel de conserve, care erau datate cu pânã la 30 de ani vechime. Nu lãsaţi conservele în urmã. Dacã aţi putut urca cu ele pline, puteţi sã coborâţi cu ele goale! Sticla are cel mai lung timp de descompunere, şi anume, 1.000.000 de ani. În plus, sticla este greu de cãrat pe munte. Înlocuiţi sticlele şi borcanele cu recipiente din plastic, care pot fi purtate cu uşurinţã pânã la cel mai apropiat coş.