Munţii Fãgãraş, cei mai înalţi munţi ai României, sunt o zonã turisticã principalã a ţãrii. Sunt strãbãtuţi de o mulţime de trasee pe care se află numeroase lacuri glaciare: Capra (aflat la o altitudine de 2241 m), Bâlea (2043 m), Cãlţun (2135 m) şi Avrig (2010 m). Aceaste lacuri reprezintã obiective turistice de o rarã frumuseţe în
Unii aşa numiţi “turişti” trec cu nepãsare pe lângã acestea, adãugând chiar la acest peisaj deplorabil alte conserve, sticle şi pet-uri. Aceste mormane de deşeuri creeazã o imagine lamentabilã monumentelor naturii şi dãuneazã mult florei şi faunei.
Acţiunea de ecologizare a fost pornitã anul trecut, când un grup de 25 de tineri voluntari a colectat deşeuri de la lacurile glaciare Bâlea şi Capra. Voluntarii au petrecut o sãptãmânã la Bâlea Lac, unde au fost iniţiaţi în desfãşurarea acestor activitãţi în siguranţã, într-un mediu cu acces mai dificil (lacurile Capra, Avrig, Cãlţun) şi schimbãri meteorologice bruşte. De asemenea, organizatorii au petrecut o sãptãmânã cu un grup de voluntari, membrii ai Asociaţiei “Ecouri Verzi” din Cluj-Napoca, la lacul Avrig, unde transportul deşeurilor adunate (circa 450 kg) şi separate ecologic a fost realizat de voluntarii înseşi pe un traseu de 7 ore. Finalitatea proiectului constã într-o zonã
În locurile ecologizate vor fi instalate panouri şi bannere informative despre acţiunea de curăţare şi despre frumuseţile munţilor noştri.
Acţiunea de anul acesta va începe pe data de 24 iulie, când un grup de 40 de voluntari va urca la lacul Cãlţun (traseu de 4 ore de la Bâlea Lac) pentru a aduna aproximativ 6 tone de gunoi. Proiectul este desfãşurat de ASMS şi susţinut de Direcţia Judeţeanã de Tineret şi alte firme din judeţul Sibiu, care au donat fonduri pentru aceastã acţiune. Deşeurile vor fi colectate cu ajutorul unui elicopter pus la dispoziţie în mod gratuit de Romeo Dunca. Voluntarii vor veni din mai multe colţuri ale ţãrii, şi anume din Sibiu, elevi ai Colegiului Naţional “Samuel von Brukenthal”, dar şi ai altor câtorva licee, din Cluj-Napoca, membrii Asociaţiei “Ecouri Verzi” şi un grup din Bucureşti.
Deşeurile abandonate în aceste minunate obiective turistice montane variazã de la sticlã, plastic, la conserve de tablã şi ţesãturi din nailon sau alte materiale. Acestea au o vârstã de descompunere foarte mare. Banalele coji de lãmâie şi banane, care sunt considerate biodegradabile, au nevoie de pânã la 2 ani sã se descompunã, din cauza chimicalelor injectate în coaja lor pentru a le menţine proaspete. Mucurile de ţigarã au nevoie de 1-5 ani pentru descompunere. Nu le aruncaţi în vârful muntelui, pãstraţi-le într-o cutie şi aruncaţi-le la primul coş. Pet-urile au o vârstã de descompunere nedefinitã. Ele pot fi presate şi cãrate foarte uşor pânã la urmãtorul coş de gunoi. Ţesãturile din nailon se descompun în aproximativ 30-40 de ani. Bucãţile din echipamente rupte pot fi duse mai departe cu uşurinţã şi nu trebuie abandonate în naturã. Conservele din tablã se descompun în circa 50 de ani. De la lacul Avrig au fost adunate mii de astfel de conserve, care erau datate cu pânã la 30 de ani vechime. Nu lãsaţi conservele în urmã. Dacã aţi putut urca cu ele pline, puteţi sã coborâţi cu ele goale! Sticla are cel mai lung timp de descompunere, şi anume, 1.000.000 de ani. În plus, sticla este greu de cãrat pe munte. Înlocuiţi sticlele şi borcanele cu recipiente din plastic, care pot fi purtate cu uşurinţã pânã la cel mai apropiat coş.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu